Biserica Sfanta Maria
înapoiUnul din monumentele cele mai cunoscute ale Transilvaniei, monument arhitectural, cel mai important si mai cunoscut loc de pelerinaj al Transilvaniei. Construit între anii 1804-1834, pe baza planului elaborat de arhitectul Schmidt Konstantin din Târgu-Mures în stil baroc. Din aceasta perioada 22 de ani (1802-1825) au trecut pâna la terminarea structurii, finisajul interior original fiind predat în anul 1834. A urmat o perioada de lucrari minore, biserica capatând forma actuala în 1876. A fost sfintita în data de 20 august 1876 de episcopul Fogarassy Mihály.Prima atestare documentara a prezentei ordinului franciscanilor în Sumuleu dateaza din 1352, când au servit deja catolicii din Moldova pornind din Sumuleu. În 1400 papa Bonifaciu al IX.-lea permite franciscanului Alvernoi Bertalan fondarea a 4 manastiri pe teritoriul episcopiei romano-catolice din Alba Iulia. Una dintre acestea este manastirea din Sumuleu care apare în acte sub numele "Billich". Franciscanii stabiliti aici au fondat sub patronatul sotiei voievodului Moldovei, Losonczi Margit o manastire în Bacau înca din anul 1390. Construirea bisericii gotice, care se afla pe locul bisericii actuale se poate data tot în aceasta perioada.Prima buserica în stil gotic, construita de franciscanii observanti a fost renovata în 1442-48, din donatia lui Iancu de Hunedoara facuta pentru comemorarea victoriei asupra turcilor în batalia de la Sântimbru de Mures din 1442. Biserica a fost largita în mai multe rânduri, cele mai importante fiind cele din 1530 si 1649. Trupele lui Székely Mózes, pasa Ali si Thököli au facut pagube importante în campaniile lor militare în Secuime. Pe la începutul anilor 1800 biserica s-a dovedit a fi neîncapatoare pentru masa mare de pelerini care vizitau Sumuleul.Biserica veche a fost demolata în 1802, în locul careia a fost construita biserica actuala. Din biserica veche au ramas numai fragmente minore, zidite în peretii bisericii actuale. Podoaba bisericii actuale este Statuia Maicii Domnului facatoare de minuni asezata pe altarul principal al bisericii. Sculptura din tei reprezinta Maica Domnului având în brate pe micutul Isus asa cum este descrisa în Cartea Apocalipsei - "Femeia Îmbracata în Soare". Sculptura care se dateaza probabil din secolul al XVI-lea sculptata dintr-un trunchi de tei, vopsita, aurita, este cea mai mare sculptura votiva cunoscuta în lume, având înaltimea totala de 227 cm. A fost sculptata foarte probabil intre anii 1515 si 1520, de catre un autor local necunoscut, dar istoricii de arta converg spre un discipol neidentificat al sculptorului Veit Stoss. În Ciucul de Jos se gasesc alte câteva sculpturi care sunt probabil opera aceluiasi sculptor. Potrivit legendei, în preajma unui pericol care ameninta Secuimea, fata statuii se schimba, rana de pe obraz, pricinuita de sabia unui tatar, sângereaza. De-a lungul secolelor s-au consemnat numeroase astfel de evenimente, precum si unele minuni legate de statuie.De-a lungul secolelor s-au împlinit foarte multe din rugaciunile spuse în fata statuii Sfintei Fecioare. De statuie se leaga mai multe minuni. Nu o data a stralucit atât de puternic, încât a luminat întreaga biserica. De multe ori, înaintea unor mari catastrofe si primejdii, fata statuii s-a aratat mâhnita. În timpul invaziei turco-tatare din 1661, când biserica a fost incendiata, statuia a ramas nevatamata. Conform traditiei, unul din conducatorii tatari, vazând ca statuia este un obiect pretios, a vrut s-o ia ca prada de razboi. Statuia s-a îngreunat atât de tare, încât carul tras de opt perechi de boi nu a reusit sa o transporte. Atunci conducatorul tatar a lovit-o cu sabia, însa mâna i-a cazut paralizata. Urmele loviturilor se vad si astazi pe fata si gâtul statuii. În semn de recunostinta pentru împlinirea rugaciunii, credinciosii au donat Maicii Domnului obiecte votive din metal, de diferite marimi, reprezentând inima, picior, mâna, carucior etc. Cele din aur si argint au fost vândute la începutul secolului al XIX-lea, suma obtinuta fiind folosita la construirea bisericii. Cea mai mare parte a obiectelor votive este din secolul al XVIII-lea si sunt asezate pe cele doua panouri, de o parte si de alta a statuii Sfintei Fecioare. Placile votive realizate din marmura si donate bisericii începând cu anii 1940 dovedesc ca Sfânta Fecioara îndeplineste si astazi multe din rugaciunile credinciosilor.Amvonul bisericii a fost sculptat si pictat tot de Papp Miklós în 1835. Sculptura laterala înfatiseaza aparitia Sfântului Duh si pe cei patru evanghelisti, cea a usii pe Moise prezentând Domnului tablitele cu cele 10 porunci, iar cea superioara pe Arhanghelul Mihail. Decoratia mobilierului îi înfatiseaza pe Sfântul Augustin cu doi diaconi si pe Sfânta Fecioara cu îngerii. Altarul principal a fost terminat destul de târziu, în anul sfintirii bisericii, iar fundalul si coroana de deasupra dateaza din 1848. Corul a fost construit în 1831 de mesterul Pfeifer Antal din Gheorgheni, iar usile intrarii principale au fost realizate în 1838 de mesterul Názán Félix. Icoana altarului Sfântului Francisc este lucrarea pictorului clujean Csurös Ferenc (1839). Pictura din partea superioara îl reprezinta pe Sfântul Nicolae. Altarul Sfântei Ana este donatia baronesei Henter Anna, vaduva lui Rakovszky Márton (1839). Icoanele altarului - Sfânta Ana, Sfânta Apolonia si scena Nasterii Domnului - sunt creatii ale lui Papp Miklós. Altarul Sfântului Ion Botezatorul a fost ridicat în 1840 din donatia lui Lukács János, comerciant din Miercurea-Ciuc, si sotia sa, Mánya Sára. Pictura superioara o înfatiseaza pe Sfânta Sára, iar cea inferioara pe Maria Magdalena. Întregul altar este opera lui Papp Miklós. Altarul Sfântului Anton a fost construit în 1843 din donatia lui Zakariás Antal din Brasov. Vechea pictura a fost donata în 1931 capelei din Ocna de Sus, în acelasi an fiind pictata cea actuala de artistul clujean Szopos Sándor. Tabloul înfatisându-l pe Sfântul Bonaventura, a fost pictat de Papp Miklós. Icoana altarului Sfântei Elisabeta a fost pictata în 1938. Altarul a fost construit în 1836 din donatia lui Bálint Ignác si a sotiei sale, Bors Julianna, fiind initial dedicat Sfântului Ignatiu. Pictura veche, înlocuita în 1938, se afla în corul bisericii. În câmpul superior este prezentata Sfânta Iuliana, iar în cel inferior Cina cea de taina, ambele fiind creatii ale lui Papp Miklós. Altarul Sfântului Ioan din Nepomuc este donatia familiei Botsavitzi János (1835). În partea superioara este prezentata vizita Sfintei Elisabeta, iar în cea inferioara este înfatisat Sfântul Vendel. Întregul altar este opera lui Papp Miklós. Autorul picturii altarului Sfintei Margareta de Cortona este necunoscut. Statuia Sfântului Rege Stefan si a Sfântului Rege Ladislau, aflate de o parte si de alta a statuii Sfântei Fecioare Maria, au fost sculptate la Gröden în Tirol (1905) si sunt opera artistului Iosif Runggaldier. Statuile Sfântul Iosif si Sfântul Anton sunt creatia sculptorului Vágó Gábor (1938), iar statuia Sfânta Tereza a fost donata bisericii în 1933 de doamna dr. Hegyi Jenoné (Budapesta). Basoreliefurile montate pe usa sacristiei si a coridorului sunt opera sculptorului Vincefi Sándor (1980) din Miercurea-Ciuc si prezinta momente semnificative din istoria Sumuleului, respectiv scene din viata Sfântului Francisc. Cele de pe speteaza scaunelor din nava bisericii, creatie a artistului Imets László din Miercurea-Ciuc (1980), înfatiseaza portrete ale unor sfinti maghiari si franciscani. La intrare, în partea dreapta este capela patimilor lui Isus, iar în stânga se pastreaza piatra funerara a lui Mikes Kelemen, capitan suprem din Trei Scaune (1686). Cea mai veche orga a bisericii atestata documentar a fost cumparata la Brasov în 1659, fiind construita de Eperjesi János. Distrusa în timpul invaziei turco-tatare din 1661, este reconstruita în 1664 de P. Joannes Kájoni. Aceasta orga, reparata în 1759, este înlocuita în anii 1858-1859 de P. Simon Jukundián cu cea facuta de Kolonics István, constructor de orgi din Târgu-Secuiesc. Orga actuala a fost construita de firma Wegenstein si Fii din Timisoara, dupa planurile lui Geyer József, profesor la scoala superioara de muzica din Budapesta. Având 40 de registre si 2824 de tuburi, este una din cele mai moderne orgi din tara. În 1991 a fost reconditionata de dr. Walter Kindl, dirijor al corului catedralei din Timisoara, în colaborare cu Hermann Binder, constructor de orgi din Sibiu. Vitraliile sunt din anul 1905, provin din atelierul lui Schlein Richard din Grottau (Cehia) si-i reprezinta pe Sfântul Emeric, Sfânta Elisabeta, Sfântul Francisc, Sfânta Margareta, Sfântul Iosif, Sfântul Ioan de Capistrano, Sfânta Clara, Sfânta Cecilia si Sfânta Ágnes. Vitraliul cu Sfântul Francisc este donatia avocatului Fejér Antal si a sotiei sale, Száva Margit, iar cel al Sfântei Cecilia a vaduvei Melik Istvánné din Remetea. Pe vitraliile montate deasupra usilor intrarii principale pot fi vazute monograma numelor lui Isus si a Sfântei Maria, respectiv simbolul franciscanilor. Bolta bisericii a fost construita de mesterul Eross József din Târgu-Secuiesc.Statuia din cupru a Sfintei Maria de pe frontonul bisericii este creatie a mesterului Rothenbacher din Brasov (1837) Biserica a fost pictata în 1911 de artistul clujean Urbánszky Fülöp. Pictura a fost restaurata în 1973 prin straduinta lui P. Écsy János. În 1948 biserica este ridicata de Papa Pius al XII-lea la rangul de Basilica minor. Placile de marmura de pe coloanele de la intrare au fost puse în memoria unor personalitati importante ale ordinului franciscan si ale manastirii, care s-au remarcat si printr-o activitate culturala deosebita: P. Taploczai Görög István (1631-1678), P. Domokos Kázmér (1606-1677), P. Kájoni János (1629-1687), P Somlyai Miklós (1598-1661), P. Simon Jukundián (1813-1894). Doua din placile de marmura au fost puse în cinstea victoriei obtinute în 1567 în fata armatei principelui Ioan Sigismund, respectiv în memoria restaurarii bisericii în urma marelui cutremur din 1940.
Adresa: Sumuleu - Harghita
Localitatea: Sumuleu, judetul Harghita