Manastirea Probota

Mânăstirea Probota (Pobrata în denumirea medievală) a fost construită de domnitorul Petru Rareş în 1530 cu scop de curte şi necropolă domnească.

Aici s-au format vestiţii cărturari ai epocii: Dosoftei, Grigore Roşca, Gheorghe Movilă.
Prima biserică a fost construită din lemn în 1391, apoi refacută de Ştefan cel Mare din piatră la 300 m est de actuala intrare principală în mânăstire. Ruinele pot fi vizitate şi astăzi. În anii 80, când s-au consolidat ruinele acestei biserici s-au găsit şi fragmente de pictură murală.

Biserica actuală, construită în 1530, este împărţită în altar (care cuprinde şi camerele proscomodiei şi diaconiconului), naos cu abside semicirculare şi turla, apoi gropniţa, pronaos si pridvor.
În gropniţă sunt înmormântaţi domnitorul Petru Rareş, Elena Doamna şi fiul lor Ştefan.

Pictura interioară s-a păstrat foarte bine în proporţie de 95%. În secolul 19 biserica a fost repictată în interior în tehnica tempera, respectiv văruită în exterior. La restaurarea din anii 1996-2000 a fost îndepărtată repictarea.
Pictura exterioară este conservată mai puţin decât la alte biserici pictate pe exterior. Astfel se mai distinge Arborele lui Ieseu pe faţada sudică şi medalioanele de sub streaşină de jur împrejurul monumentului.

Mânăstirea Probota a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Suceava în anul 2004, având codul de clasificare SV-II-a-A-05592 [1] și este formată din 6 obiective:
- Biserica cu hramul "Sf. Nicolae" - datând din 1530;
- Clisearnița (fosta trezorerie, apoi cu rol de biserică paraclis, iar astăzi clopotniţă) - datând din 1530;
- Ruinele caselor domnești - datând din 1530;
- Ruinele clădirilor din incintă - datând din sec. XVI-XVII;
- Turnurile de colț - datând din sec. XVI;
- Zidul de incintă - datând din 1550.

Mânăstirea a fost restaurată între anii 1996-2000 cu fonduri japoneze gestionate de UNESCO.
Biserica a fost consolidată, i s-a refăcut acoperişul din draniţă, s-a restaurat pictura interioară, exterioară, pietrăria, iar pardoseala s-a refăcut din cărămidă cu sistem de încălzire dedesubt. Acest tip de încălzire nu este folosit din păcate, din lipsă de fonduri.

Zidurile şi turnurile au fost consolidate, iar în curtea mânăstirii, în partea sudică au avut loc săpături arheologice de amploare, prin care s-au descoperit mai multe fundaţii de case domneşti din sec. 16.
Şantierul de restaurare Probota a reprezentat o experienţă unică atât prin amploarea sa, prin abordarea interdisciplinară a aspectelor cercetării şi conservarii, prin caracterul de "şcoala-pilot internaţională" pentru restauratori de pictură murală din România, Austria, Italia, Germania, Franţa, Polonia, Cehia, Elveţia, Columbia, Serbia şi Muntenegru, Spania, Portugalia, Anglia, prin finanţare şi nu în ultimul rând prin calitatea cercetării, arheologice şi de istoria artei, ca şi prin interesul pentru calitatea documentaţiei – pentru prima data total informatizată pentru un monument din Romania – şi pentru publicarea unei Carţi a proiectului sub forma unei monografii, aparută sub auspiciile UNESCO.

Accesul se face fie dinspre nord de la Dolhasca, de unde se urcă 6km pe un drum de curând asfaltat în 2010, fie dinspre sud venind de la Paşcani, prin satul Heci pe un drum de 4km.

Adresa: Sat Probota, com. Dolhasca
Localitatea: Probota, judetul Suceava
Adresa web: www.manastireaprobota.ro