Noul palat B.N.R.

Necesitatea construcþiei unei noi clãdiri a BNR în perioada interbelicã a fost provocatã de extinderea progresivã a atribuþiilor bãncii, mai ales în legãturã cu organizarea ºi supravegherea comerþului cu devize (1935) ºi a circulaþiei metalelor preþioase (1938). Singura soluþie pentru evitarea dispersãrii în mai multe clãdiri a diverselor departamente ale bãncii era construcþia unui nou palat în perimetrul cuprins între strãzile Lipscani, Doamnei, Smârdan ºi Egeniu Carada. La sfârºitul anului 1938 clãdirile din acest perimetru au fost expropriate prin decret regal. Noul palat al BNR urma sã modifice substantial aspectul zonei, prin crearea unei construcþii masive, pe 5 etaje ºi retragerea faþadei acesteia de la frontul strãzii Doamnei.
Proiectul a fost elaborat de ºeful Serviciului de Arhitecturã al bãncii, Radu Dudescu, împreunã cu un grup de arhitecþi români (I. Al. Davidescu, N. Creþoiu, Gh. Nichitovici ºi G. Vidraºcu). Faþada, placatã cu piatrã de Vraþa, se remarcã prin aspectul clasicizant, marcat de simetrie de coloanele corintice ºi de o corniºã puternic profilatã.
Construcþia palatului a început în anul 1940 ºi trebuia sã fie încheiatã, la roºu, în cursul anului 1941. Din cauza rãzboiului, lucrãrile au decurs însã mult mai lent, fiind încheiate abia la mijlocul anilor '50. Au fost utilizate cele mai noi normative existente în epocã în legãturã cu protectia antiseismicã, instalaþiile electrice, de încãlzire ºi de ventilaþie.

Localitatea: Sectorul 3, judetul Bucuresti